I hope you had a beautiful summer, full of ... things that make you feel peaceful, joyful, accomplished, appreciated, ... - happy, because I had.
I've been living (like I said in the last post) in Jackson Hole, Wyoming - U.S.A., but this year I took it easy, I didn't work like a crazy person. I enjoyed the time spent here: I went out every Saturday, a walked around town, I looked up to the sky, I bought a bike and went everywhere with it...I discovered a lot of beautiful spots that were under my very nose...I made a lot of friends and got to know a few great folks, and I'm not finished!
That's why I just want to say that I am grateful for this amazing life I have and thank God and all the people who made all this happen.
So, I'll be here for two more weeks one more week and then I'll take a quick run home to spend a little time with my family and friends, because on the 3rd of October I'll be in Mumbai, INDIA to be a part of the Talent Engagement Group, in the Human Resources department of the Tata Consultancy Services!!! And I'll be there for a year...
I don't know what I did to deserve it, but my biggest dream just came true!
All I need is someone to share all this joy, luck and blessing and my life will be perfect, but I know that this part will come too...If there's something I'm sure now more then before, is the fact that with patience, hard work and optimism you will get everything that you want, so hold on to that dream!
This song is perfect for what I feel right now: Jason Mraz - Life Is Wonderful (live)
În cadrul serilor "Omul cu chitara", săptămâna viitoare invitaţii sunt Ada Milea şi Bobo (Fără Zahăr)!!!
Le iubesc "producţiile", dintre care menţionez doar Don Quijote, împreună cu Doina Chiriac - care e şi ea fenomenală. Aştept de câţiva ani buni să îi văd şi ascult live!
Prin urmare, sunt mai mult decât fericită să vă anunţ că joi, 26 mai 2011, îi puteţi vedea live în Clubul presei (detalii aici).
Apropo, cine merge? Să-mi ia şi mie bilet...că eu până miercuri nu plec mai departe de 100 de metri de cămin. Am luat azi bilete! Sâc!
Zilele astea am fosr super ocupată şi nu am mai avut timp să postez despre Evenimentele ce se petrec chiar acum în Iaşi, în cadrul Nopţii Muzeelor, însă voi posta o impresie.
Acum un an veneam în cameră, profund dezamăgită de Constanţa şi "noaptea muzeelor" organizată acolo...Anul acesta am ajuns în camera mea de cămin cu senzaţia de fericire, cu sentimentul că mi-am găsit locul...Şi la asta a contribuit faptul că în Iaşi Noaptea Muzeelor este eveniment...
Tinerii din şcoli (gimnaziu şi liceu) ştiau despre eveniment şi au venit în număr mare încă de la ora 18:00. Am văzut profesori care au venit cu elevii mai mici, familii ieşite la plimbare care au decis să facă traseul muzeelor deschise azi...
Am văzut interesul ieşenilor de toate vărstele şi clasele sociale şi asta m-a îmbucurat foarte tare!
Eu am stat pe strada Al. Lăpuşneanu, în faţa Muzeului Unirii informând oamenii despre eveniment, iar când mi s-a terminat tura am intrat să văd expoziţiile şi am ascultat , apoi, fanfara.
Muzeul Unirii s-a pregătit special pentru acest eveniment, cu o serie de activităţi şi expoziţii. Mi-au plăcut expoziţia de pictură şi cea de monede (plus că am ascultat şi "povestea" acestor monede...). Colecţia pe care am văzut-o azi a fost adunată în 1957 (dacă am înţeles eu bine) dar nu a fost expusă niciodată, azi fiind prima dată când iese "în lumina reflectoarelor".
Şi în afară de asta...mi-a plăcut foarte mult fanfara...întotdeauna mi-a plăcut fanfara...jazzul "pur" e prea mult pentru mine...dar fafara mi se potriveşte...Ceea ce mi-a plăcut a fost faptul că programul a fost diversificat, au avut şi melodii din folclorul românesc, rusesc, melodii cu tentă de jazz (mi-au dat impresia filmelor din anii '70).
Îmi pare rău că nu am mai ajuns la Mânăstirea Golia, să văd şi eu oraşul din turn...Mi s-a spus că e super...dar era coada mult prea lungă şi eu am un portofoliu de făcut în noaptea asta!
Am pus două filmuleţe (calitatea sunetului e proastă...pentru că am filmat cu aparatul meu foto, deci acolo s-a auzit mult mai bine!), sper să vă placă:
Then, I went (as I said) in Vama Veche to celebrate the First of May. There I discovered Les Elephants Bizarres - a band wich I heard about before but missed every chance to see and hear live...all I knew was that they play indie and that they open for The MOOoD at most of their concerts...
What I can tell you is that I just loved them! Their indie style is exactly what I need to give me energy - is what I like to call "happy rock" -
This is a piece of their concert in Vama Veche, as you know, it's a totally different feeling when you're in front of stage...but, I hope you get interested:
The sad part is that I already miss my family and friends...
Ow, by the way I don't think I'll be writing on this blog anymore... I realized that I can't say what I want to say because people who know me might read it, so...I'll just post about interesting events.
Chiar nu mă aşteptam să mai vină iarna o data, şi cu atât mai puţin cu aşa forţă...după câteva zile de 10-15 grade Celsius începusem să regret că mi-am trimis trenchcoat-ul şi gecile de primăvară acasă...
Dar iată că a venit...şi mă bucur enorm...să văd albul acesta imaculat al zăpezii...îmi aduce aminte de purităţi de mult uitate...
Plus că am avut parte de bulgăreala mult visată din decembrie când căminul era pustiu...numai eu, câţiva prieteni care lucrau şi iubita mea care urăşte iarna, frigul, zăpada şi tot ce implică ea...Şi am primit ca bonus 2 zile în care a nins nonstop CA ÎN POVEŞTI...şi unde mai pun că eram în presesiune, deci...stresul nu era maxim...memorabil...gheţuş la 2 dimineaţa...
Din păcate asta a fost acum aproape o săptămână...de atunci...sunt prizoniera sălii de lectură...
Bineînţeles că asta este echivalent cu muuuuuuuuuuuultă introspecţie...care m-a făcut să-mi pun câteva întrebări...De exmplu, de vreo 2 săptămâni ascult aceleaşi 8 (OPT!!!) melodii pe care prietenele mele le etichetează prin expresia "de tăiat venele" (The Script - I'm Yours, Joan Baez - Diamonds and Rust, Sade - By Your Side, Coldplay - The Scientist, Damien Rice - The Blowers Daughter, David Grey - Sail Away, Coldplay - Fix You, Ray LaMontagne - Let It Be Me ) şi pur şi simplu nu pot să schimb playlistu...Dar chestia este că nu mă simt tristă...sau cel puţin nu mă simţeam acum 2 săptămâni, când le-am pus prima dată în listă...ci îmi făcusem una dintre Sleeplist-urile mele pe care am tot redus-o de a rămas la 8... şi apoi am început s-o ascult şi ziua...Şi întrebarea era: sunt, de fapt, tristă, dar nu vreau să o recunosc conştient, ca să nu mai zic cu voce tare? Şi dacă sunt, de ce?
Uff...nici bine nu am apăsat pe tastele d, c şi e că mi-au şi apărut nişte posibile răspunsuri...Şi culmea este că mai devreme când meditasem la aceste lucruri nu îmi veniseră în minte...bine...între timp am ascultat 3 melodii (altele decât cele 8, dar nu noi...ci in alte perioade din astea de "blocaj" ...şi asta pentru că am rămas singură la sala de lectură şi nu aveam decât telefonul la mine...că altfel tot cele 8 ar fi fost ;)) ) şi anume: Jason Mraz - I'm Yours, Patty Griffin - Rain şi Staind - Epiphany...şi împreună au răscolit nişte chestii... Iar acum că am ajuns în cameră am adăugat cele 3 plus încă 4 Patty Griffin la lista veche...
Dar, de fapt, nu sunt tristă...sunt...nuş cum se numeşte această stare...cred că dezamăgire...din cauză că îmi dau seama că oricât mi-aş repeta "Nu mai vreau relaţie, nu mai vreau iubire, vreau să mă distrez!" nu o să ajung să mă cred niciodată...mai ales că am încercat să mă "distrez" şi nu m-am ales decât cu un dezgust faţă de respectivele persoane şi să mă minunez de grădina Domnului...şi am ajuns să spun cu voce tare "Vreau să mă îndrăgostesc!!!" culminând cu "...chiar de un dobitoc, dar să simt din nou acel sentiment, acea explozie în mine!!!"
Prin urmare...Te uită cum ninge ianuarie...
