Wish You Were

globenews9.com

There's this beautiful sad song that reminded me about a thing that Ms. Ciorba Iulia told us (me and my colleagues) about the way people process  reality (= through representations). The thing that she said is that we don't fall in love with the person, but with the representation of the person, the degree of correspondence between the image that you created about the person and the real person is what makes the difference. When the correspondence is weak, people don't understand why the other person behaves uncharacteristic and start wondering what happen that made him/her change like that, when, in fact, that's the way the person really is...My personal favorite situation is when people project their ideal mate into the other person's image, they madly fall in love and after a while (6 months - 2/3 years) they realize that the love that seemed to be forever is now gone and start wondering why. Well, that's because in the mean time they have gotten to know the other person for real, for what he/she really is.

That's why I love cognitive psychology!

Kate Voegele - Wish you were
 
 Asculta  mai multe  audio   diverse

Slavă ţie Freud!

Deşi îi consider teoria guvernată de pansexualism, trebuie să recunosc că are dreptate în legătură cu visul.
Este calea prin care inconştientul nostru ni se dezvăluie în modul cel mai evident (simt nevoia să precizez că NU TOATE visele sunt grăite de inconştient).
Înainte de Rev şi după am citit nişte cărţi care tratau ipostazele personalităţii (inconştient, subconştient şi conştient sau după topica de dupa 1920 Sine, Eu şi SupraEu) şi diverse aspecte ale Sinelui şi Eului, şi cum eu raportez tot ceea ce citesc din psihologie la mine şi experienţa mea pentru a înţelege conţinutul cărţii...am început să mă intreb ce se află în Sinele meu...mai ales că atunci am avut nişte experienţe pe care le puteam rezuma prin: Cognitiv vs Afectiv sau Conştient vs Inconştient*.
Deşi sunt o persoană foarte conştientă de sine (vezi self awareness) acele experienţe Cognitiv vs Afectiv mi-au pus multe semne de întrebare...
Şi revenind la Freud şi teoria lui asupra visului...azi noapte am avut un vis mai mult decât ciudat, la prima vedere...când m-am trezit eram puţin şocată de ceea ce am putut visa...dar după ce am psihanalizat mai bine visul (luând în calcul şi preocupările recente) mi-am dat seama că mi-am găsit răspuns la întrebările pe care mi le puneam referitor la Sinele meu şi la lupta dintre Cognitiv şi Afectiv şi pentru că în starea de veghe nu pot avea insight fără ajutor, l-am avut în somn...Aşa că Slavă ţie Freud!
*Şi acum să explic ce înseamnă experienţă Cognitiv vs Afectiv sau Conştient vs Inconştient: Este acel tip de situaţie în care deşi ştii (cognitiv) care este varianta cea bună, corectă (ştii că este aceeptată şi social) şi totuşi nu poţi să o aplici, pentru că simţi (afectiv) că ceva nu e în regulă cu acea variantă, o simţi străină de persoana ta (şi în acelaşi timp eşti conştient că această incapacitate de a acţiona conform acelei variante de acţiune este una dintre fantasmele persoanei tale, pe care vrei să o rezolvi, dar rămâi blocat de frică, adică nu adopţi NICIO variantă de acţiune) sau, altfel spus, când ceea ce ştii (conştient) te îndeamnă să acţionezi într-un anumit fel, iar nişte mecanisme inconştiente (inconştient) te împiedică să treci la acţiune.
NLP-iştii spun, referitor la conştient şi inconştient, că există patru stadii prin care trece învăţarea:
1. Incompetenţa inconştientă (Nu ştiu că nu ştiu)
2. Incompetenţa conştientă (Ştiu că nu ştiu)
3. Competenţa conştientă (Ştiu că ştiu)
4. Competenţa inconştientă (Nu ştiu că ştiu),
şi adăugând că fiecare act al nostru este, în definitiv,un act de învăţare... trageţi voi concluziile.